[ u n t i t l e d ]

20171223_110329

 

 

Te visez în culori care nu există.

Privesc cum răsare luna pe cer – mi te văd în stele.

În ploaie îți aud numele – fredonat de ritmul picăturilor care se lovesc de asfalt și acompaniat de pașii trecătorilor grăbiți.

Parcă te citesc în toate nuvelele celor ce se iubesc.

Și parcă vreau să te iubesc mai mult

// Nu vreau să te mai citesc în nuvelele altora – hai să scriem povestea noastră

— o să uităm să punem câte o virgulă sau o cratimă, o să confundăm „î” cu „â”, și câteodată o să mai uităm să punem anumite litere. Dar o să fie povestea noastră, și vom arăta lumii cât vrem din ea, și întotdeauna se va sfârși cum vrem noi

// pe plajă – privind apusul

Și ca să nu ne certăm de la început – dau eu titlul

// Te las pe tine să începi.

 

octombrie

Mai stai. e noapte și doar în Luceafăr ochii tăi îi mai văd.

Ne-am rătăcit găsindu-ne.

Eu pe Marte, tu pe Venus. Cât să ne mai ocolim intenționat?

te caut noaptea // mi-e frică de întuneric – mă cauți ziua // te sperie lumina

Cât să ne mai ocolim intenționat?

Ne iubeam mereu doar la amiază – te mint // doar în Luceafăr ochii tăi îi mai văd – părul meu mai strălucește doar în bătaia razelor de soare // mă minți.

Și cum să ne mai știm, dacă eu mă ascund pe Marte, iar tu mă cauți doar pe Venus?

La mine doar lumină – la tine doar noapte.

Ne-am rătăcit găsindu-ne.

mi-ai fost – primăvară // ți-am fost ploaie de vară

E încă mai – copacii verzi

aștept octombrie – Adio trebuie să ne spunem.

Dor // doi

Un copil să crească

Un adult să mai aibă timp să construiască castele din nisip

Primul răsărit din Vamă și ultimul apus de la munte

Acea melodie de la acel concert –

Ultima carte preferată pe care ai citit-o

Primăvară

Și ploaia de vară

Când ești plecat mai mult timp și te întorci acasă

Locul ăla

De apă când îți este sete

N-ai muzică și vrei să dansezi

// îmi este dor de tine

Așa se întâmplă

20180411_092053

Hai să ne mai știm – doar cât o țigară.

Când te-am văzut deunăzi, îmi erai iar copil. Era așa ușor când eram copii. Nu trebuia să ne spunem nimic – știam că vom fi împreună mereu.

Ai trecut pe lângă mine – nu m-ai recunoscut. Mi-am spus – iată-l!

Eram cei mai buni prieteni.

Oare tu ți-ai spus? – iat-o!

Era simplu atunci – copii.

Hai să ne mai știm – doar cât o țigară.

Au trecut multe anotimpuri de atunci.

Am uitat.

Știu că ai uitat.

Așa se întamplă.

Hai să ne mai știm – vrei să ne mai știm? // doar cât o țigară.

Ca atunci, când ne mai știam doar o clipă – eram copii // un joc

te las // trei

20180411_092011

 

de ce nu m-ai chemat ?

am așteptat – Te-am așteptat – în zadar

eu visam la noi – tu visai cu ea.

Atât.

și ai venit. tu cu Mine – casă nu mai ai.

Și te-Am iubit. Și ne-am iubit. Și nimeni nu poate spune – a se vorbi despre iubirea noastră este blasfemie. Și atunci ce s-a schimbat? – când

tu cu Mine – casă nu mai ai

Și te-Am rugat – înainte să intri în sufletul Meu, să-ți lași pantofii la intrare // ai avut atâta grijă. Și atunci ce s-a schimbat?

Nu ți-Am cerut decât să-Mi spui // se pare că ești prea laș chiar și pentru atât

te-Am chemat // Eu visam la noi – tu visai cu ea

M-ai chemat // târziu – Mi-e bine

tu cu Mine – casă nu mai ai

te las.

te las // doi

20180218_081120

 

Când ai bătut la ușa sufletului meu, Te-am rugat să-ți lași pantofii la intrare inainte să intri.

Te-am rugat – să ai grijă de el

noi doi ne-am iubit ca doi păgâni – împărțeam același Soare, aceleași Stele, aceeași Lună

// Ai plecat

și din tot ce a fost – doar întrebări // de ce? – cum Ai putut

doar un cuvânt să-mi spui și Tu să-mi vii înapoi. așa dor îmi este

// Ai plecat – de ce

cum Ai putut să pleci, fără măcar să-mi spui unde – eu cum să Te caut?

știu că m-ai iubit – împărțeam același Soare, aceleași Stele, aceeași Lună. ne rugam la tot ce este mai frumos în lume – să ne mai avem

o clipă doar – nu-mi mai aduc aminte cât timp ne-am fost. un anotimp? – o clipă doar

noi doi ne-am iubit ca doi păgâni – a se vorbi despre iubirea noastră // blasfemie.

de ce nu mă strigi iar? o făceai odată

cheamă-mă doar. odată e de ajuns

eu vin – Vino.

îmi este dor de Tine

te las // unu

20171107_143055

Să se vorbească despre iubirea noastră ar fi o blasfemie.

ne-am iubit ca doi păgâni —

// seara ne-am rugat la soare să ne mai avem o zi

// diminețile deseori le petreceam cu gândul la stele – să nu ne uite când privesc la lună – să ni se dea încă un răsărit

Să se vorbească despre iubirea noastră ar fi o blasfemie.

Gândul nostru era mereu în rugăciune – să ne mai avem – nu am mai avut timp să fim.

ne-am rugat la Soare și la Stele și la Lună, doar atât cât să uităm să fim – că suntem.

ne-am iubit ca doi păgâni – ne-am închinat Soarelui și Stelelor și Lunii, doar atât cât să uităm să ne avem – că ne avem.

iubirea noastră a fost o blasfemie.

Noi Ne-am înecat în rugăciune – la tot ce am găsit Noi mai frumos și sfânt în lumea asta – doar atât cât să uităm că Ne iubim măcar – cât Ne iubim.

Noi Ne-am iubit în tot ce-am găsit mai frumos și sfânt în lumea asta.

Noi Ne-am iubit // Doi păgâni

să se vorbească despre iubirea Noastră ar fi o blasfemie