Îmi ești înger profan și drac sfânt. De tine inima-mi plină ca-n zi de martie sau goală, ca de sfârșit de toamnă. Cu tine râd, de parcă-n-tro clipă mor și plâng abia de parcă m-am născut. Mă tem de tine ca de un Dumnezeu și mă închin când ți-aud numele, parcă mi-ai fi însuși diavolul. Mi te aștept ca pe semilună, dar mă feresc de tine precum Icarus ar fi trebuit de Helios. Îți sunt deloc și totodată infinit. Îmi șoptești de bună dimineața în flori de mai și mă alinți de noapte bună dăruindu-mi buchet de toamnă. Îmi ești Cupid, îți sunt Psyche. Ne iubim precum zeii pe nimfe și ne dușmănim precum nimfele pe muritori. Vinovați, ne facem. Și totuși – doar împreună.