Nu sunt vinovată pentru că cei vinovați sunt doar cei ce își doresc să fie și eu știu că sunt acolo undeva, oameni care nu doresc ca eu să fiu vinovată. Pentru că oamenii nu pot fi mai mult decât susțin că sunt. Există doar ce spun alții despre mine. Chit că este corect sau nu. Există doar ce spun alții cum la fel, există doar ce spun eu, despre mine chiar sau despre alții. Important este să fii crezut! Să fii crezut, adică să te creadă alții poate, când spui ceva total la ne la locul lui.
Eu acum o să povestesc ceva, dar să nu ascultați decât dacă o să mă credeți pe cuvânt! Vă spun asta pentru că poate chiar mi s-a întâmplat, cândva.
să povestesc?
POVESTESC!!!
Eram mai mică,
Eram mai scundă, și este foarte important aceste detaliu, deși înălțimea mea exactă nu este așa importantă, vă spun sincer. Îl cunoscusem deja pe el, sau poate încă nu, cert este el cunoaște întreaga întâmplare și n-o să ghiciți, dar nu m-a crezut! Eram pe plajă; eram pe o plajă și răsărise deja soarele și eu mă plimbam prin mare. Am mers, am tot mers, până ce, m-am scufundat de tot! Curios lucru, că m-am scufundat de tot zic, pentru că sunt o înotătoare tare pricepută. Și m-aș fi așteptat la ceva feeric, aproape romantic, cum i s-a întâmplat în Țara Minunilor lui Alice dar nu!! Era tare urât, un amestec de nămol sau poate era nisip și alge împuțite de ți se face silă doar ce le vezi. Am început să tot înot în jos, măcar să scap de rahatul ăsta împuțit, nu?
MĂ! CUM VORBESC??
[da, scuze]
Am început să tot înot în jos, măcar să scap de aici. Decizia a fost bună, apa s-a curățat deodată, ca și când mă aflam în cu totul alt loc! Era aproape transparentă și mirosea a flori.
Era aproape transparentă și mirosea a flori, apa. Curcubee imense și pești de toate culorile și formele îmi treceau printre picioare jucându-se ba unul cu celălalt, ba celălalt cu unul. Aș fi rămas acolo, sincer, mi-a plăcut mult rău. Aș mai fi rămas acolo puțin și uite, tot m-am dus, am tot înotat, în jos sau în sus cam neclară situația. Și foarte bine am făcut sau așa cred acum, sau așa am crezut atunci, cam neclară situația sincer. Pentru că am găsit cei mai frumoși oameni pe care aș fi putut să- i fi găsesc, mai ales într-o astfel de circumstanță.
Am găsit cei mai frumoși oameni pe care i-aș fi putut găsi mai ales în situația în care mă aflam sau poate erau pești sau altfel de alge, cam neclară situația sincer. Sigur îmi este că se aflau în niște peșteri mici și nu tare înalte dar cu o lumină caldă. Am plecat repede, că, dacă mă îndrăgostesc ?? Apoi cu ăla, cum rămâne??????? Că parcă, da, încă ne iubeam amândoi, pe amândoi!
Am plecat repede și de data asta am dat de nimic. Ciudată senzație, să înoți așa în neant parcă, în întuneric gol. Partea proastă este că mi-am dat seama că îmi place. O viață întreagă m-am temut de întuneric și când m-am confruntat cu adevărat cu el, cu bezna, să aflu că mi-e frică de frica însăși. Sau încă nu am descoperit eu încă acel ceva care mă îngrozește. Când eram copil credeam că mă tem de moarte, asta până când a murit mama, să-mi dau seama că tot ce rămâne apoi este dorul. Și apoi, poate și eu am murit de ceva timp și doar am uitat. Pentru că am văzut o lumină în întunericul ăla așa, gol. Așa am cunoscut peștii cu bec.
Am cunoscut peștii cu bec. Să nu judeci o carte după copertă? Mai bine, să nu judeci un pește după bec! Unii au lumina roz, alții verde, dar toți sunt egal de urâți. Și uite, totuși, nu am învățat nimic de la ei. Ar putea să locuiască unde vor ei, sus la apa care miroase a flori sau în apa împuțită, chiar în peșterile frumoase. Dar stau în întuneric, pentru că au bec, nu pentru că sunt urâți. La ce le-ar folosi becul unde e deja lumină ?? Așa și cu mine, la ce să-mi folosească ochii dacă nu văd nimic? Și da, m-am dus mai departe. Întâmplarea face, am ajuns la mal.
[Am ajuns la mal]
mai bine stăteam acolo
mai bine
Și tot așa, nu e corect dacă nu mă crede că am fost, e vinovat dacă el așa crede, că nu am fost.
Lady in black 