sic transit gloria

Un ocean de whiskey și tot ochii tăi m-ar fi îmbătat.

În ploaie am aprins lumânări așteptând heruvimi și nimfe să ne scrie în rouă, unde ne vom juca de această dată, unde vom dormi când chiar luna a obosit să ne mai încălzească și soarele prea cald, pentru somnul nostru înghețat.

Ne aveam așa mult, nici trecutul nu mai avea nevoie de noi.

Ți-am zis că te iubesc în cuvinte pe care le-ai aflat în dansul florilor colorate în desenele unor copii pe asfaltul încins de ploaia aprinsă de noi doi.

Doi copii

Doi păgâni

Ne trezeam mereu prea devreme, când stelele mergeau să culeagă anotimpuri să ni se mai dea timp să fim.

Doi copii

Doi păgâni

Ne pictam universul cu vin alb și praf de mai și ne plângea marte și venus de ciudă, iubirea noastră

Doi copii

Doi păgâni

Dar ne iubeam.

am fost.

4 thoughts on “sic transit gloria

Leave a Reply to Zburător Cancel reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s