Ferească zei!
M-ajută draci!
Mă cruți tu, Mefisto blând!

Fie-mi de ocară
S-alerg
Să caut adăpost
atât?

Lilith, mamă bună,
Mă iartă!
– îndemn trimis-ai –
Al meu suflet,

Mă iartă, tu!
să scap – buruiană și șerpi.

Te miri, Faust, tu păcătos,
nici Tatar s-a văzu
– atât rău.

Să fi crezut într-unul
singur
jurământ.
Fie-ți de ocară!

Atât păcat,
Nici Tartar s-a văzut.
Mă cruță, te rog,
Mefisto blând!

În vorbă mincinoasă
m-am închinat crezând-o curată
– precum o floare ce pășește-n umbra soarelui –
întâia dată,
și desuet,
orișice petală
aievea
a căzut.

Te mai iartă,
Solomon și omenirea toată
De-n zi cu roșu-n calendar
Hades, va fi zis
Ferească, cu Dumnezeu înainte.