Cafea amară

 

Astăzi clar nu e ziua mea.

Cafeaua de dimineață nu a fost deloc bună. Tu ți-ai băut-o pe a ta oricum. În timpul acesta ai fumat doar o țigară. Te-am privit în tot acest timp, încercând să-ți întâlnesc privirea. Tu nu m-ai privit deloc. Ți-ai terminat cafeaua și ai plecat. Nu te-am întrebat de ce. Niciodată nu te întreb. Dar ştiu că te întorci mereu. Astăzi ai plecat şi nu te-ai mai întors. Nu te-am căutat. Niciodată nu te caut.

Abia după ce ai plecat am găsit laptele pentru cafea.

Astăzi clar nu e ziua mea.

De-a v-ați ascunselea 

Noi doi avem boala visătorilor.

Ziua zburăm printre stele, ne îndrăgostim pe lună şi ne jucăm de-a v-ați ascunselea. Şi ne găsim mereu. Eu pe Marte, tu pe Venus.

La prânz ne plimbăm prin pădure, ne întrecem cu nimfele şi de fiecare dată când câştigăm, un copac înflorește în anotimpul nepotrivit.

Noaptea ne dăm întâlnire pe malul mării, supărând toate zânele şi vrăjitoarele pentru că după atâta joacă încă ne putem îndrăgosti, din nou. Şi dormim printre flori în adâncurile mării, şi n-avem nicio grijă, pentru că ştim că o să ne găsim din nou a doua zi.

O să ne găsim a doua zi, printre stele, în pădure sau pe malul apei, aşteptându-ne unul pe celălalt, doar ca să o putem lua de la început.

Malus amore solemne

IMG_6810

Când am vrut, n-ai vrut. Când ai vrut, am vrut, dar n-ai putut. Când mi-ai zis că poți, n-am vrut. Când am vrut amândoi, n-am putut niciunul. Iar când am putut, n-am mai avut răbdare să vrem. Am avut totul, timp, dorință, dragoste. Doar răbdare nu. Iar când vom avea răbdare, nu vom mai avea timp. Timpul l-am împrăştiat, alergând legați la ochi, căutând o dună de nisip, să-l aruncăm acolo, să nu-l mai găsească nimeni. Nu l-am vrut. Nu ne-am vrut. Aproape că m-ai iubit. Aproape că te-am iubit. Dar dacă asta înseamnă să iubeşti, eu nu mă mai joc.