Nu deunăzi,
Dar am avut un odată,
undeva, al nostru.

Atât de clari ochii tăi!
– mi-ai fi spus că mă iubești?
Te-am crezut!

Cu suflet
cu lacrimi,
în zi cu semilună,
Jurământ am făcut,
pentru doi,
pentru trei
sau totdeauna,
Să ne fim.

Azi, crezu-ți mincinos
Cuvântu-ți, sperjur!
Sufletu-ți sincer, îmi spui.

– Fie-ți de ocară, dacă vorba proastă!
Luna nouă, vorba schimbi și zici,
doru-ți sincer! Astă dată?

În ochii-ți, tot zeiță, îmi spui.
– Desuet?
Desuet.

Astă dată?
Sămăluiești.
Prea târziu a fost.