Să se vorbească despre iubirea noastră ar fi o blasfemie.

ne-am iubit ca doi păgâni —

// seara ne-am rugat la soare să ne mai avem o zi

// diminețile deseori le petreceam cu gândul la stele – să nu ne uite când privesc la lună – să ni se dea încă un răsărit

Să se vorbească despre iubirea noastră ar fi o blasfemie.

Gândul nostru era mereu în rugăciune – să ne mai avem – nu am mai avut timp să fim.

ne-am rugat la Soare și la Stele și la Lună, doar atât cât să uităm să fim – că suntem.

ne-am iubit ca doi păgâni – ne-am închinat Soarelui și Stelelor și Lunii, doar atât cât să uităm să ne avem – că ne avem.

iubirea noastră a fost o blasfemie.

Noi Ne-am înecat în rugăciune – la tot ce am găsit Noi mai frumos și sfânt în lumea asta – doar atât cât să uităm că Ne iubim măcar – cât Ne iubim.

Noi Ne-am iubit în tot ce-am găsit mai frumos și sfânt în lumea asta.

Noi Ne-am iubit // Doi păgâni

să se vorbească despre iubirea Noastră ar fi o blasfemie