Tag Archives: poetry

pentru cât ne trebuie

Posted in for her 👠, for him 👞, lady in black 🌙 by

 

Aseară mi-ai spus că mă iubești.
Mi s-a făcut frică. 
Frică de prea puțin.

Sau mai rău –

Prea mult.
Așa că am plecat. 
Atunci am știut sigur că mă iubeai.
Ai venit după mine. 

M-ai luat de mână –

“Hai, vino! Să fugim amândoi. Dacă asta te sperie, hai să fugim amândoi de prea puțin sau de prea mult. Hai să găsim un loc știut doar de noi, și să ne iubim cum știm. Să ne iubim cât trebuie – uneori prea puțin, alteori prea mult. Dar niciodată deloc.”

Am zâmbit –

“Hai să găsim un loc știut doar de noi, și să ne iubim cum știm. Uneori prea puțin, alteori prea mult.”

insomnii 

Posted in for him 👞, lady in black 🌙 by

 

Te rog să mă lași în pace.
Te-am visat aseară și ieri și mâine, am să visez că te voi visa și săptămâna care vine.

Te rog să mă lași în pace.
Ce-i cu tine? Ai înnebunit?
M-am săturat te tine.

Te-am rugat să-mi dai pace.
Da, suntem nebuni amândoi.

Doar că eu ți-am luat-o puțin înainte.
De ce nu poți să mă înțelegi și pe mine? Am obosit.

Din cauza ta am insomnii. Te rog să mă înțelegi.

Am obosit.
Am obosit să te privesc doar în vis. Vreau să te ating. Să-ți simt sufletul, atunci când mă îmbrățișezi. Să mă săruți pe frunte seara, și eu să mă prefac că dorm.

Am obosit să-mi fie dor.
Dar cel mai rău – să te știu atât de bine – ce iubesc e doar vis.

blestem

Posted in for him 👞, lady in black 🌙 by

 

Să-ți fie dor de mine-n iarnă, ca de prima zi de primăvară.
Să fii captiv în libertate și totdeauna înconjurat de cunoștințe.
Să nu te ude ploaia vara și să nu cunoști iarna decât când se topește zăpada.
Să te trezești la 3 în noapte cu dor de mine, și numărul meu să-l fi șters din telefon.
Să mă vezi trecând pe stradă, numele meu să nu-l mai cunoști.
Să-mi vezi chipul în oricine trece pe lângă tine.
Să-mi simți parfumul în fumul de țigară.
Iar ochii mei să-i visezi în fiecare seară.

Și ai să știi cât te-am iubit.

datorii

Posted in for her 👠, for him 👞, lady in black 🌙 by

Te mai întreb o singură dată.

Când o să-mi plătești ce-mi datorezi?

Uite o foaie albă și un creion colorat și hai să facem calculul.

Câți ani încap într-un soare? Câte primăveri încap într-o secundă? Adună toate astea și scade trei lacrimi pe zi pentru fiecare iarnă în care nu a nins. Tu știi cât a plouat în august? Nu pune la socoteală ploaia de vară. E prea puțin, ți-o las. Dar vreau sâmburii de la cireșii de mai. Da, pe ăia să mi-i dai. Luna plină. Să nu pleci cu ea. Fără discuții, rămâne la mine. Mi-a căzut odată o stea din buzunar și tu ai luat-o. Îți aduci aminte? E în regulă, poți s-o păstrezi.

În rest, eu mai am să-ți dau 50 lei și cred că suntem chit.

nobis et in perpetuum

Posted in for him 👞, lady in black 🌙 by 
Când o să-mi fii un ce vreau eu?

Când o să-ți fiu un ce vrei tu?

Când o să-ți fiu un ce vreau eu și o să-mi fii un ce vrei tu, mi-aș dori să ne dorim să ne fim un ce vrem noi. 

Ce vrem noi să ne fim? Fericire? Dragoste? Primăvară? Rouă? 

Asta îmi place. De fapt, ce vrem – noi – să ne fim? Primăvară? Ploaie? Dor? Furtună? Furtună. 

De fapt ne este prea mult dor de octombrie. Sau așa cred. Nu mai știu ce vreau să-mi fii. Nu mai știi ce vrei să-ți fiu. Dar știm că trebuie să ne placă amândurora.

Te mai întreb, o dată. 

Când o să-mi fii un ce vrei ? 

Când o să-ți fiu un ce vreau?

Așteaptă. 

Afară plouă. După ce trece, o să știm,

Tot.

 

 

Pansament

Posted in for him 👞, lady in black 🌙 by

Hai, spune-mi ce te doare. Mai am niște pansament rămas de la ultima durere în piept.
N-am știut niciodată cât o să mă doară fără tine – libertatea – până când mi-ai dat drumul să plec – afară.
N-am știut niciodată cât o să mă doară să stau, până când mi-ai spus să plec – ai aruncat cuvinte în mine.
Ai aruncat cuvinte în mine și mi-ai făcut vânătăi pe suflet și mi-ai fracturat dragostea.

Doare.



Să nu-ți pară rău. El mi-a pus spirt pe răni și sufletul în gips. Păcat că nu ești aici. M-am vindecat așa frumos.
nu-mi pare rău – dar să știi că –
Îmi pare rău că nu ai fost lângă mine când mi-a fost mai rău – să vezi cum nu mai sufăr azi.

Doare,
oare?

Îți pare rău că mi-ai provocat atât de mult rău ? – spune da, te rog, altfel o să te urăsc prea mult.
mă bucur că l-am găsit – te rog, să fii gelos.

“Mă bucur că te-am găsit.”
Știu că te bucuri că ești aici.

“Hai, spune-mi ce te doare, mai am niște pansament rămas de la ultima durere în piept.”

basm

Posted in dear diary 🍓 by

 

Aseară am visat.

Şi te-am visat pe tine.

Şi, Doamne, erai aşa frumos! Mă țineai de mână şi îmi zâmbeai aşa frumos! Nu ştiam unde mergem. Dar ştiam că nu am de ce mă teme, atât timp cât sunt cu tine. Dar mă temeam. Doamne, mă temeam atât! Mă temeam că îmi vei da drumul şi o să cad. Că voi rămâne în spate, în drumul nostru printre stele şi flori. Că mă voi pierde. Mă temeam că mă voi pierde, iar tu nu vei veni să mă cauți.

Doamne, cât de frumos te uitai la mine! Iar dintre toate stelele printre care ne plimbam, tu doar la mine te uitai. Iar dintre toate florile care ne-au ieşit în cale, tu doar pe mine mă vedeai. Ce faci tu nu-i omenesc. Ce faci tu, e atât de frumos, că doare.

Dar ce faci tu e doar un vis frumos.

Ce faci tu e doar minciună şi un vis urât. Pentru că încă nu te știu.

Chartreuse

Posted in for him 👞, lady in black 🌙 by

 

Noi nu am început ca doi străini. Am păstrat acest mister pentru final. Noi am fost prieteni pentru că visam în aceeaşi culoare. Împărțeam aceeaşi stea pentru aceeaşi dorință. Aveam un singur pat în care ne odihneam vorbind până ne trezea Soarele, pentru că eram prea obosiți să mai dormim. Visam aceleaşi vise şi aveam aceleaşi visuri. Râdeam pentru că ne iubeam prea mult, şi plângeam doar pentru cei care erau prea singuri. Până când am devenit chiar noi singuri. Visul nostru era verde. Dar eu eram galben, iar tu albastru. Iar nuanța nu mai era perfectă. Iar când ne-am dat seama că nu ne uitam la aceeaşi stea, dorințele noastre au devenit diferite. Şi chiar dacă împărțeam un singur pat, aveam perne diferite, şi adormeam la alte ore decât ne știam. Niciunul nu mai visa la noi. De fapt niciunul nu visa. Ne mințeam de dragul fericirii. Ne-a fost frică să fim singuri. Am crezut că putem păcăli destinul. Am vrut să păcălim destinul. Se pare că în final horoscopul a câştigat.

Gând la 23:35

Posted in for him 👞, lady in black 🌙 by

Tu mi-ai spus poveşti seara, înainte să adorm, când nu puteam să adorm. Şi eu nu puteam să dorm pentru că îmi era deja dor de tine. Tu m-ai învățat să cânt, atunci când nu ascultă nimeni şi să ascult muzică când toată lumea tace. Cu tine am învățat să râd, când de fapt aş fi plâns toată noaptea şi să plâng pentru că sunt prea fericită. Lângă tine mi-a fost frig atunci când ne plimbam vara în ploaie şi mă încălzeam când ne alergam ore întregi în zăpadă. Ca doi copii. Te-am iubit. Mă iubeşti? Te iubesc. M-ai iubit? M-ai iubit. Nu mă iubeşti. Vreau să nu te mai iubesc. Tu m-ai învățat iubire. Eu ți-am arătat, că pot. Tu mi-ai furat fericire şi ai aruncat iubire. Şi când ai zis că nu mai poți, am ştiut că nu ai mai vrut să poți. Nici eu n-am mai vrut. M-am plictisit să aştept să mă mai iubeşti. Ştiu că eşti un om bun. Şi te iubesc pentru că m-ai iubit, dar o să te urăsc mereu pentru că te iubesc. Și te iubesc, atât!

Dor

Posted in dear diary 🍓 by

Dor de umbră şi de apă rece, pentru că este prea cald afară. Dor de ciocolată caldă şi fular. Dor de Stuf şi de Acolo. Dor de o oră de la Poarta Sărutului până la Coloana Infinitului, pentru că mă pierd oriunde aş fi. Dor al lui Aimée. Dor să merg la un concert. Dor de oameni noi. Dor de cărți vechi. Dor de tata. Dor de ce am avut şi de ceea ce probabil nu o să fie. Dor de tine. Dor să te cunosc deja. Dor să-mi fie pace. Dor de haosul pe care l-am avut cândva. Uneori, îmi este pur şi simplu dor să-mi mai fie măcar puțin dor.